Palatului Parlamentului din București, a treia cea mai mare clădire administrativă civilă din lume, prezentată ca "vedetă energofagă" și în presa internațională și în care parlamentarii, personalul administrativ și vizitatorii s-au plâns adesea de frig iarna, ar putea avea peste 2 ani o centrală proprie de producție de energie electrică și termică cu turbine pe gaze, cu putere instalată de 2 MW, dar și pompe de căldură și panouri fotovoltaice.
De mulți ani, parlamentarii români se plâng de frigul din Casa Poporului, a treia cea mai mare clădire administrativă civilă din lume și una dintre cele mai energofage.
Iarna trecută, parlamentarii s-au plâns de frig. În plus, costurile energetice ale clădirii, oricum imense, s-au majorat galopant odată cu scumpirile masive din ultimul an. "Pentru încălzirea acestei clădiri, costurile sunt ca ale unui oraș de 8.000-10.000 de locuitori", declara în 2013 președintele de atunci al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea.
Muzeul Național de Artă, din Palatul Regal, a fost evaluat de Guvern la 1,1 miliarde lei, prin actualizarea valorii de inventar, având o suprafață construită de 10.497 metri pătrați și un teren aferent de 22.372 metri pătrați.
Palatului Parlamentului, fosta "Casă a Poporului" din regimul comunist, este evaluat de autorități la 5,58 miliarde lei, cu un teren aferent evaluat la 4,29 miliarde lei.
Intenții de auditare energetică a Palatului Parlamentului există de peste 10 ani. În 2008, se afirma că Universitatea Politehnică București ar fi fost dispusă să întocmească gratuit acest audit, pentru un proiect de transformare a acestuia într-o clădire autosuficientă energetic, prin montare de panouri solare și măsuri de diminuare a consumului.
Expertul în securitate cibernetică Eugene Kaspersky a petrecut mai multe zile în România, timp în care a vizitat castelele Bran și Peleș, dar și Casa Poporului, despre care spune că este un ”mamut” cu interioare ”foarte comuniste”, și le prezintă pe blogul său, alături de o bogată galerie de fotografii.
Cea mai mare clădire din România a fost, în sfârșit, intabulată și introdusă în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, iar valoarea cumulată a imobilului și terenului aferent a fost stabilită la 2 miliarde de euro.